Industria turismului pe timpul pandemiei de coronavirus
„Nimic nu mai e cum a fost.” O expresie pe care o auzim tot mai des în ultima vreme și care ne va mai însoți, din păcate, o lungă perioadă de timp. După mai multe săptămâni de carantină, impuse pentru a opri răspândirea coronavirusului, Europa a relaxat treptat măsurile de carantină, încercând să revină la normal. Evident, la un altfel de „normal”, la o normalitate care, cel puțin pentru o vreme, pentru câteva luni sau chiar mai mult, va fi marcată de actuala pandemie și de criza pe care aceasta a generat-o în lume.
Economia are și va avea extrem de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus, practic, amintindu-ni-se acest lucru zi de zi. Turismul se află printre sectoarele cele mai lovite de criză – cu o pondere mai mică sau mai mare în PIB, variind de la o țară la alta.
Ne aflăm în faza în care, în plin sezon estival, statele lumii au încercat să-și relanseze turismul, elaborând, precaut, fel de fel de strategii apte să salveze milioane de locuri de muncă și să ofere condiții optime, sub aspectul siguranței, celor dornici de vacanță.
Și România, cu potențialul său turistic, a pornit pe acest drum. E clar că, la fel ca și germanii, francezii sau spaniolii, și românii își vor petrece în număr mai mare decât de obicei, concediul în propria țară, poate chiar în propria regiune, acolo unde se pot relaxa, simțindu-se în siguranță.
Industria turismului este vitală pentru locurile de muncă pe care le asigură la nivel mondial. Circa 330 de milioane de oameni au lucrat în această industrie, adică 10% din totalul angajaților. În România circa 210.000 de persoane au lucrat în turism, ceea ce înseamnă mai puțin de 4,2% din totalul angajaților din economie, aceasta fiind una dintre cele mai mici ponderi din Europa, dar și din afara ei.
Spre comparație, ponderea la nivel mondial a fost dublă, în Italia și Spania aceasta fiind de trei ori mai mare, iar în Grecia sau Croația a sărit de 22%. Cel mai dependent stat din Europa de industria turismului a fost Muntenegru unde unu din trei salariați au lucrat în domeniu. Ponderile au urcat și mult mai sus, în cazul insulelor din Caraibe, acestea ajungând chiar și la 80-90%.
Din câte spun cei care administrează platforma de recrutare BestJobs, în România, numărul de poziții deschise a scăzut chiar și cu 75% în unele domenii, precum HoReCa, turism sau evenimente. Companiile din aceste domenii s-au văzut nevoite să-și reducă serios activitatea pe fondul efectelor generate de pandemia de COVID-19, ceea ce a însemnat trimiterea în șomaj tehnic sau chiar încetarea contractelor de muncă pentru o bună parte dintre angajați. Datele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România arată că, din cifra de afaceri estimată la 3 miliarde de euro pentru acest sector, se vor pierde circa 2,4 miliarde, în vreme cei 320.000 din cei 400.000 de angajați care activează în domeniul ospitalității ar putea rămâne fără un loc de muncă. COVID-19 s-a extins și pe piețele turistice majore la nivel mondial. Drept urmare, industria hotelieră se confruntă cu o criză din cauza restricțiilor de călătorie instituite în toată lumea. Este foarte important ca hotelierii să se pregătească pentru revenire, în piață fiind încă un deficit destul de mare de personal.
Totuși, au existat și afaceri care au învins trendul descendent al industriei din care făceau parte și care au reușit să se mențină pe linia de plutire, în timp ce competitorii lor direcți sufereau pierderi uriașe. Un exemplu foarte bun este cel al restaurantelor care s-au adaptat rapid nevoilor de piață și care au început să livreze produsele la domiciliul clientului. Cu toate că este greu să anticipăm cu exactitate care este direcția în care mediul de business se va îndrepta în viitorul apropiat, putem să ne așteptăm la aceeași instabilitate și incertitudine cu care ne-am obișnuit în ultima perioadă. Dinamica pieței, dar și modificările legislative dese reprezintă adevărate piedici pentru cei mai mulți antreprenori, care trebuie să facă eforturi uriașe pentru a se adapta rapid schimbării și pentru a rămâne competitivi.
Surse:
www.dw.com – Relansarea turismului românesc de la lockdown la șansă
www.zf.ro – Cât de dependente sunt economiile lumii de turism din perspectiva locurilor de muncă
www.colorful.hr – Cum va schimba criza de coronavirus piața muncii
„Nimic nu mai e cum a fost.” O expresie pe care o auzim tot mai des în ultima vreme și care ne va mai însoți, din păcate, o lungă perioadă de timp. După mai multe săptămâni de carantină, impuse pentru a opri răspândirea coronavirusului, Europa a relaxat treptat măsurile de carantină, încercând să revină la normal. Evident, la un altfel de „normal”, la o normalitate care, cel puțin pentru o vreme, pentru câteva luni sau chiar mai mult, va fi marcată de actuala pandemie și de criza pe care aceasta a generat-o în lume.
Economia are și va avea extrem de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus, practic, amintindu-ni-se acest lucru zi de zi. Turismul se află printre sectoarele cele mai lovite de criză – cu o pondere mai mică sau mai mare în PIB, variind de la o țară la alta.
Ne aflăm în faza în care, în plin sezon estival, statele lumii au încercat să-și relanseze turismul, elaborând, precaut, fel de fel de strategii apte să salveze milioane de locuri de muncă și să ofere condiții optime, sub aspectul siguranței, celor dornici de vacanță.
Și România, cu potențialul său turistic, a pornit pe acest drum. E clar că, la fel ca și germanii, francezii sau spaniolii, și românii își vor petrece în număr mai mare decât de obicei, concediul în propria țară, poate chiar în propria regiune, acolo unde se pot relaxa, simțindu-se în siguranță.
Industria turismului este vitală pentru locurile de muncă pe care le asigură la nivel mondial. Circa 330 de milioane de oameni au lucrat în această industrie, adică 10% din totalul angajaților. În România circa 210.000 de persoane au lucrat în turism, ceea ce înseamnă mai puțin de 4,2% din totalul angajaților din economie, aceasta fiind una dintre cele mai mici ponderi din Europa, dar și din afara ei.
Spre comparație, ponderea la nivel mondial a fost dublă, în Italia și Spania aceasta fiind de trei ori mai mare, iar în Grecia sau Croația a sărit de 22%. Cel mai dependent stat din Europa de industria turismului a fost Muntenegru unde unu din trei salariați au lucrat în domeniu. Ponderile au urcat și mult mai sus, în cazul insulelor din Caraibe, acestea ajungând chiar și la 80-90%.
Din câte spun cei care administrează platforma de recrutare BestJobs, în România, numărul de poziții deschise a scăzut chiar și cu 75% în unele domenii, precum HoReCa, turism sau evenimente. Companiile din aceste domenii s-au văzut nevoite să-și reducă serios activitatea pe fondul efectelor generate de pandemia de COVID-19, ceea ce a însemnat trimiterea în șomaj tehnic sau chiar încetarea contractelor de muncă pentru o bună parte dintre angajați. Datele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România arată că, din cifra de afaceri estimată la 3 miliarde de euro pentru acest sector, se vor pierde circa 2,4 miliarde, în vreme cei 320.000 din cei 400.000 de angajați care activează în domeniul ospitalității ar putea rămâne fără un loc de muncă. COVID-19 s-a extins și pe piețele turistice majore la nivel mondial. Drept urmare, industria hotelieră se confruntă cu o criză din cauza restricțiilor de călătorie instituite în toată lumea. Este foarte important ca hotelierii să se pregătească pentru revenire, în piață fiind încă un deficit destul de mare de personal.
Totuși, au existat și afaceri care au învins trendul descendent al industriei din care făceau parte și care au reușit să se mențină pe linia de plutire, în timp ce competitorii lor direcți sufereau pierderi uriașe. Un exemplu foarte bun este cel al restaurantelor care s-au adaptat rapid nevoilor de piață și care au început să livreze produsele la domiciliul clientului. Cu toate că este greu să anticipăm cu exactitate care este direcția în care mediul de business se va îndrepta în viitorul apropiat, putem să ne așteptăm la aceeași instabilitate și incertitudine cu care ne-am obișnuit în ultima perioadă. Dinamica pieței, dar și modificările legislative dese reprezintă adevărate piedici pentru cei mai mulți antreprenori, care trebuie să facă eforturi uriașe pentru a se adapta rapid schimbării și pentru a rămâne competitivi.
Surse:
www.dw.com – Relansarea turismului românesc de la lockdown la șansă
www.zf.ro – Cât de dependente sunt economiile lumii de turism din perspectiva locurilor de muncă
www.colorful.hr – Cum va schimba criza de coronavirus piața muncii
