Care sunt calitățile managerului eficient
Pornim de la premisa că cel care ocupă o funcţie de top management este un manager de succes, dacă promovarea pe funcţii de management ar fi datorată rezultatelor deosebite, abilităţilor de organizare, de soluţionare a problemelor şi altor atribute manageriale orientate spre sarcini. Dar chiar şi cel mai bine poziţionat manager poate să eşueze în propria activitate din diverse motive. Chiar şi cea mai stralucitoare şi sofisticată locomotivă poate să deraieze dacă nu s-au făcut bine măsurătorile.
Cu scopul de a identifica calităţile şi defectele unui manager Center for Creative Leadership din Carolina de Nord a efectuat un studiu începând cu 1983 pe un eşantion format din barbaţi şi femei manager din America de Nord şi Europa cu scopul de a identifica acele atribute necesare unei cariere lungi în management. Acest studiu a evidenţiat şi atributele managerilor care au eşuat în carieră, dar şi modalităţile de a gestiona eficient greşelile în management. Iată, pe scurt, concluziile acestui studiu:
Un manager de succes este:
- un bun ascultător,
- disponibil pentru alţii,
- deschis spre colaborare,
- cu capacitatea de a împărţi responsabilitatea,
- nu abuzează de autoritate,
- orientat spre echipă,
- suportiv cu ideile altora,
- onest, de încredere, sincer, etic.
Mangerul care a “derait” în cariera a fost caracterizat ca fiind:
- insensibil faţă de ceilalţi,
- prea competitiv cu membrii echipei, mult prea ambiţios,
- izolat de echipă,
- dictatorial,
- prea critic,
- cu aşteptări peste capacitatea echipei,
- uşor de enervat,
- arogant,
- explosiv in reacţii,
- manipulativ,
- distant.
Aceste caracteristici vizează abilităţile de relaţionare. Specialiştii ne sfătuiesc să ne dezvoltăm empatia în relaţia cu ceilalţi. Ştim că managementul însemnă a gestiona resurse, iar resursele umane sunt dificil de gestionat datorită caracterului imprevizibil (uman) al acestora. Empatia presupune sensibilitate la nevoile celorlalţi. Un manager care îşi cunoaşte membrii echipei cu nevoile lor găseşte mai uşor “butoanele” de motivare. Un alt sfat este îmbunătăţirea capacităţii de a asculta. Suntem sfătuiţi să ascultăm, nu să auzim. A auzi însemnă doar a lua la cunoştinţă fără nici un alt rezultat. Diferenţa este că în ascultare dorim să întelegem şi să reacţionăm la ceea ce ne spune interlocutorul.Colaborarea din partea managerului este importantă. Capacitatea acestuia de a împărtăşi informaţiile pe care le ştie sunt importante pentru echipă. Astfel că trebuie să învăţăm să fim transparenţi în procesul de luare a deciziilor în aşa fel încât echipa să înteleagă raţiunea lor.
Specialiştii ne îndrumă să învăţăm din propriile greşeli. Bineînţeles că, în primul rând, trebuie să fim capabili să ne recunoaştem propriile greşeli. Un manager de succes greşeşte, dar reuşeste să recunoscă care au fost greşelile şi să înveţe din ele. Rigiditatea este uneori confundată cu o puternică determinare. Această trăsătură de caracter este vazută ca voinţă puternică. Exemplul cel mai elocvent este cel al copilului puternic care încearcă să introducă formele geometrice într-un cub. Copilul nu realizează că toate formele pot fi introduse în cub foarte uşor găsind locul potrivit pentru fiecare. Însă copilul este foarte hotărât să introducă formele şi distruge cubul în încercarea sa. Un manager înţelept poate să construiască o echipă şi să o dezvolte folosind instrumentele potrivite. Tot aşa, un manager puternic poate să distrugă o echipa doar pentru că nu o înţelege.
Pornim de la premisa că cel care ocupă o funcţie de top management este un manager de succes, dacă promovarea pe funcţii de management ar fi datorată rezultatelor deosebite, abilităţilor de organizare, de soluţionare a problemelor şi altor atribute manageriale orientate spre sarcini. Dar chiar şi cel mai bine poziţionat manager poate să eşueze în propria activitate din diverse motive. Chiar şi cea mai stralucitoare şi sofisticată locomotivă poate să deraieze dacă nu s-au făcut bine măsurătorile.
Cu scopul de a identifica calităţile şi defectele unui manager Center for Creative Leadership din Carolina de Nord a efectuat un studiu începând cu 1983 pe un eşantion format din barbaţi şi femei manager din America de Nord şi Europa cu scopul de a identifica acele atribute necesare unei cariere lungi în management. Acest studiu a evidenţiat şi atributele managerilor care au eşuat în carieră, dar şi modalităţile de a gestiona eficient greşelile în management. Iată, pe scurt, concluziile acestui studiu:
Un manager de succes este:
- un bun ascultător,
- disponibil pentru alţii,
- deschis spre colaborare,
- cu capacitatea de a împărţi responsabilitatea,
- nu abuzează de autoritate,
- orientat spre echipă,
- suportiv cu ideile altora,
- onest, de încredere, sincer, etic.
Mangerul care a “derait” în cariera a fost caracterizat ca fiind:
- insensibil faţă de ceilalţi,
- prea competitiv cu membrii echipei, mult prea ambiţios,
- izolat de echipă,
- dictatorial,
- prea critic,
- cu aşteptări peste capacitatea echipei,
- uşor de enervat,
- arogant,
- explosiv in reacţii,
- manipulativ,
- distant.
Aceste caracteristici vizează abilităţile de relaţionare. Specialiştii ne sfătuiesc să ne dezvoltăm empatia în relaţia cu ceilalţi. Ştim că managementul însemnă a gestiona resurse, iar resursele umane sunt dificil de gestionat datorită caracterului imprevizibil (uman) al acestora. Empatia presupune sensibilitate la nevoile celorlalţi. Un manager care îşi cunoaşte membrii echipei cu nevoile lor găseşte mai uşor “butoanele” de motivare. Un alt sfat este îmbunătăţirea capacităţii de a asculta. Suntem sfătuiţi să ascultăm, nu să auzim. A auzi însemnă doar a lua la cunoştinţă fără nici un alt rezultat. Diferenţa este că în ascultare dorim să întelegem şi să reacţionăm la ceea ce ne spune interlocutorul.Colaborarea din partea managerului este importantă. Capacitatea acestuia de a împărtăşi informaţiile pe care le ştie sunt importante pentru echipă. Astfel că trebuie să învăţăm să fim transparenţi în procesul de luare a deciziilor în aşa fel încât echipa să înteleagă raţiunea lor.
Specialiştii ne îndrumă să învăţăm din propriile greşeli. Bineînţeles că, în primul rând, trebuie să fim capabili să ne recunoaştem propriile greşeli. Un manager de succes greşeşte, dar reuşeste să recunoscă care au fost greşelile şi să înveţe din ele. Rigiditatea este uneori confundată cu o puternică determinare. Această trăsătură de caracter este vazută ca voinţă puternică. Exemplul cel mai elocvent este cel al copilului puternic care încearcă să introducă formele geometrice într-un cub. Copilul nu realizează că toate formele pot fi introduse în cub foarte uşor găsind locul potrivit pentru fiecare. Însă copilul este foarte hotărât să introducă formele şi distruge cubul în încercarea sa. Un manager înţelept poate să construiască o echipă şi să o dezvolte folosind instrumentele potrivite. Tot aşa, un manager puternic poate să distrugă o echipa doar pentru că nu o înţelege.
